//
you're reading...
Literatura

Basm japonez

LOTUSUL DE AUR

Trăia odată un bărbat pe nume Ci-Hao Lau Si. Era stimat de toată lumea deoarece trecea de bogat și era bine primit la curtea împăratului. Ci Hao avea mulți copii și neveste, case, pământuri, aur și pietre prețioase, dar cu toate acestea, în adâncul sufletului său, nu era mulțumit. Căuta, nici el nu știa ce,
dar simțea că mai avea nevoie de încă ceva pentru a fi pe deplin fericit. De aceea nu avea liniște și ziua întreagă alerga în toate părțile, ca o nălucă. Acum era aici și în clipa următoare dispărea, încât oamenii, peste măsură de mirați, l-au numit Ci Fantoma. Trăgea la toate hanurile, intra și în ceainăriile umile, se implica în negoț și politică. Vorbea foarte rar dar asculta și cea mai stinsă șoaptă scăpată prin colțuri întunecoase. Și era cu dare de mână, nu se dădea înapoi de la nimic atunci când îl interesa
ceva. Pe oriunde trecea, îl atrăgeau poveștile despre lucrurile neobișnuite. Era undeva o pasăre fermecată la care râvnea însuși Marele Împărat Go Sanjo-Tenno? Ci Hao o cumpăra repede și i-o trimitea la palat. Auzea de cea mai frumoasă femeie din ținuturi îndepărtate? Călătorea până acolo și o aducea acasă. Cea mai scumpă mătase, cel mai curat aur, cel mai fin porțelan, Ci Hao le cumpăra pe toate. Unele le păstra, altele le oferea cadou celor mai nobili samurai.”Ci Hao colecționează lucruri rare” au început să vorbească oamenii din ținut.

Într-o vară, colinda din sat în sat. Din senin, s-a stârnit o furtună puternică, cu fulgere ce brăzdau cerul violent dintr-o parte într-alta, cu tunete asurzitoare. Ci Hao se afla la Edo, într-o ceainărie părăginită.
Sorbea ceaiul satisfăcut de ultima achiziție, un sul de mătase în culori minunate, părea că apusul soarelui se oglindea în el și-și schimba apele după ochiul privitorului. Era într-adevăr de o frumusețe nemaivăzută. Doi bătrâni săraci beau sake la margine, povestind încet. Ci Hao ciuli urechea și vag, auzise ceva despre un lotus de aur. Deveni foarte atent. Nările îi fremătau ca unui armăsar în goană nebună. Dădu tuturor de băut, râuri de sake curseră, cele mai frumoase gheișe cântau la shamisen. Cei doi bătrâni, amețiți de băutură, îi spuseră că la ei în sat, un călugăr bătrân le povestise în copilărie legenda lotusului de aur. Odată la câteva mii de ani, pe stânca cea mai înaltă a muntelui Fuji-Yama își făcea apariția un lotus de aur. Strălucea mai tare ca soarele și ca toate diamantele împăratului la un loc. NImeni cu l-a văzut vreodată, dar se zvonea că un tânăr călugăr sărac l-ar fi atins cu multă vreme în urmă. Bătrânul din sat spunea că lotusul de aur ar fi aparținut lui însuși Buddha Shakya Muni și că numai Luminatul Maitreya, ”Buddha-care-va-veni” îl va putea culege.

Din acea zi, CI Hao și-a pierdut mințile. Nu mai bea, nu mai mânca, nu
mai dormea. Rătăcea din sat în sat, întrebând de lotusul de aur. NImeni nu
știa nimic. Aproape că și-a pierdut speranța când, după 8 luni de rătăciri, o
femeie bătrână i-a spus că parcă auzise un călugăr
zen vorbind despre un lotus de aur. Ci Hao se așternu la drum,
ajunse la templul Yu-Hang și întrebă de înțeleptul călugăr
Siu Lao. Apăru un călugăr bătrân cu ochi sfredelitori care îi întinse un pergament
vechi, mucegăit și părăsi încăperea fără o vorbă. Ci Hao
desfășură sulul cu mișcări precipitate și zâmbi larg.
Primise harta muntelui Fuji-Yama și a peșterii unde lotusul de
aur fusese văzut ultima dată. Plecă pe dată, angajă însoțitori,
cărăuși și samurai. Șirul începu să urce pe munte, trecând pe lângă hăuri fără
fund, râuri năvalnice, luptară cu urși uriași și lupi sângeroși.

După câteva săptămâni, urcaseră jumătate de munte. Ci Hao era mulțumit,
totul se încadra în planurile sale. În acea noapte avu un vis straniu – o
femeie sau o zeiță îi șoptise ceva la ureche, zâmbind. Se trezi tulburat
din cale-afară și își zori oamenii la drum. Trecură iarăși câteva săptămâni,
dar părea că se învârt în cerc. Oricât ar fi umblat, nu puteau trece de jumătatea
muntelui. Oamenilor începu să li se facă frică, unii auzea râsete și vorbe în
poieni, credeau că demoni înfiorători au ieșit din infern. Unul câte unul,
renunțau la călătorie și se întorceau acasă. După 4 luni, Ci Hao rămase singur.
Fără ajutor, fără hrană, urca în continuare pe potecile muntelui, cu
mințile rătăcite, cu părul vâlvoi. Se hrănea cu rădăcini și ciuperci, bea apă
din rîuri sau bălți. De multe ori a căzut aproape fără suflare la
pământ, chinuit de durere și disperare. Atunci, femeia misterioasă îi
apărea în vis și îi zâmbea. De la o vreme, Ci Hao începuse să vorbească cu
vulpile și cu păsările, odată i s-a părut că un urs îi spune ceva. Urca, urca,
neobosit, mânat când de o furie orbitoare, când de chemarea unei păsări.

Într-o noapte, zeița îl luase de mână și îl duse într-o pădure deasă. Când
se trezi, ochii îi fură loviți de o lumină orbitoare. Se frecă la ochi și
observă că dacă ține pleoapele închise poate privi în direcția aceea fără să-l
doară. Păși încet, cu ochii închiși, strălucirea creștea și o muzică zeiască se
auzea încet. Acolo, așezată pe lotusul de aur, zeița din vis îl aștepta zâmbind
fericită. Ci Hao o luă în brațe și se cufundă în lumină, își vedea brațele
dispărând, picioarele, trupul întreg se topea și devenea muzică și lumină.
De atunci, nu s-a mai auzit nimic despre CI Hao. Unii spun că a plecat în
ținutul zeilor și poartă numele Maha-Vairochana, alții cred că un demon
l-a răpit în infern.

Înțeleptul călugăr Siu Lao a consemnat în Foaia  de Aur a Zilelor Încântătoare: În anul al
șaptesprezecelea al Marelui Împărat Go-Sanjo Tenno, Ci Hao, mult
iubit slujitor al Luminatului Împărat aflat în misiune pe muntele
Fuji-Yama, a fost atacat de un mistreț femelă cum nu s-a mai văzut, cu doi
colți uriași într-o parte și-n alta a botului. Mistrețul l-a făcut mici-fărâme.

Anunțuri

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: