//
you're reading...
Recenzii

Nunta muta

Nunta muta

Într-un sat tradițional al unei Românii idilice, la cativa ani dupa al doilea razboi mondial, doi tineri incep o relatie neoficializata. După un mare scandal la crâșma, se stabilește nunta într-o zi de joi (Joe/Jupiter) și se taie patru porci și un vitel. Brusc, prezentul concret invadeaza atemporalitatea spatiului satesc: sosește bâlciul împreună cu o caravană cinematografica, cu misiunea de a culturaliza populatia rurala. Bâlciul este primul contact al sătenilor inocenți cu paradoxurile lumii moderne: femeia cu barbă, femeia neagră, înghițitorul de săbii, magicianul. In mod inexplicabil, o fată din sat moare în urma unui viol în pădure. Ea ținea în mâna încleștată o medalie. După înmormântare, începe petrecerea de nuntă. Sarmalele fierb, pâinea aurie se coace în cuptoare, supa fierbe, toate gătite în clacă, în curte. Mesele se întind, vin muzicanții, dar, surpriză, nunta trebuie oprita pentru că, întâmplător, a fost fixată exact în data de 7 martie, ziua în care a murit Stalin si s-a decretat doliu internațional pentru o săptămână. Sătenii nu renunță și continuă petrecerea noaptea, în șură, pe muțește. Paharele sunt învârtite în cârpe, muzicanții mimează doar cântatul la instrumente, iar copiilor li se pun măști de cârpe pe gură, ca unor teroriști. In marea liniste, se aude doar zumzetul unei muste in zbor. Toți deodată urmăresc direcția spre care musca se îndreaptă și ”căciula” pe care se așează. Mireasa se întristează pentru că este nevoită să danseze fără muzică și socrul mare decide să dea startul distracției adevărate. Imediat, năvălesc sovieticii cu tancul peste nuntasi, ucid pe tatăl miresei și pe intelectualul satului, care purta în acel moment două aripi uriașe de înger, un personaj aflat la granita simbolica dintre Icar și Sf. Gabriel. Soldatii îi aresteaza pe toți bărbații satului pe care ii transporta in aceeasi noapte cu camionul în lagărul de muncă. Satul rămâne pustiu, bântuit de stafii, o societate ruptă din realitatea imediată, a naturii și a simturilor și aruncată în transcendent. Majoritatea personajelor sunt simbolice: patriarhul, îngerul, prostituata, piticul. Finalul este brutal, tipic României politice a anilor ‘50.

.

Anunțuri

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: