//
you're reading...
Articole publicate

Eroii de la rascruce

Eroii de la răscruce

16 ianuarie 2012 revista Patria http://patriaonline.ro/eroii-de-la-rascruce/

În curtea bisericii din satul Răscruci, comuna Bonţida, un monument vechi de piatră poartă încrustate numele celor căzuţi în luptele purtate în cele două  războaie mondiale. Coloane întregi de indentităţi, între care un şir de eroi purtând numele de familie Pop.

Dintre aceştia, Pop Ioan A V este numele străbunicului meu, căzut la datorie pe frontul primului razboi mondial. În timpul celui de-al doilea război mondial, Pop Teodor, bunicul meu, fiul lui Pop Ioan, a fost luat prizonier şi transferat succesiv în mai multe lagăre de muncă forţată. Conform declaraţiilor sale şi cărţilor poştale trimise acasă soţiei, aflate în colecţia familiei şi care poartă ştampile oficiale, ar fi fost reţinut în Pelmanostor şi Szeged, Ungaria între 1940 şi 1945. Descifrând scrisul ilizibil de pe cărţile poştale, am încercat să reconstitui starea de spirit a bunicului meu, un bărbat tânăr sub 30 de ani, proaspăt căsătorit şi fost angajat la o firmă din capitala Romaniei interbelice, Micul Paris, căzut brusc în iadul prizonieratului şi muncii forţate în care l-au aruncat destinul şi al doilea război mondial.

În picioare în barăci de lemn, iarna

Din spusele fiului său mai mic, unchiul meu, înţeleg că a trecut prin încercări inimaginabil de grele, muncind zi şi noapte în frig cumplit şi mizerie. Prizonierii erau închişi în barăci de lemn neîncălzite indiferent de anotimp, unde erau obligaţi să doarmă în picioare.  Pentru că nu încăpeau toţi înăuntru, erau organizaţi în schimburi. Când gardienii dădeau semnalul, cei ce dormeau înăuntru ieşeau şi cedau locurile celor care dormiseră afară. Cine nu se supunea, era lovit cu patul puştii în cap. Obişnuia să povestească fiilor lui privaţiunile la care a fost supus, împreună cu alţi câţiva bărbaţi tineri din satele învecinate. Le era atât de foame încât căutau în grămada de gunoi coji de cartofi şi grăunţe de porumb. Uneori erau nevoiţi să fiarbă piele de cizme şi bocanci. Mâncarea ce le era servită consta în fiertură de varză crăpată în două sau patru bucăţi, preparată în butoaie în care s-a depozitat motorina şi benzina. Într-o zi au fost duşi să muncească la casa unui gospodar din apropierea lagărului, unde, în pod, au descoperit o covată de frământat pâine pe care s-a uscat aluatul. L-au ras şi l-au mâncat.

S-a întors acasă doar o umbră de 36 de kg, copleşit de boli (tifos), paraziţi (păduchi) şi surmenaj.

Frânturi de scrisori

Ce l-a ţinut în viaţă pe acest bărbat tânăr în cei cinci ani de muncă grea? Pe lângă rezistenţa fizică şi psihică considerabile, probabil a contat dorinţa de a se întoarce acasă la tânăra soţie, Lucreţia. Din anii aceia grei au rămas amintirile păstrate în memoria familiei şi o colecţie de nouă cărşi poştale, restul s-au pierdut de-a lungul timpului. În scrisoarea trimisă în 11 noiembrie 1943 din Asszanyvasara se plânge ca ”pe aice forte frig şi ne trebui Hane bune”.

În 30 aprilie 1944, aflat la Pelmanostor, consemna: ”Şi mai departe vă scriu, căci pe la noi sunt forte grele zilele De azi au fost şi streini în vizită şi vin acuma tot des În vizită, nu ne uită de loc. Acuma de când sau vrăjbit lumea apoi nu mai ştie omul nici ce să se facă şi de ce să se apuce căci odată se aude un fel şi odată altul. Tot se audecăci nevor duce maii departe dară eu tot unde am maii fost sunt şi acuma”.

Bunicul a trăit şi a muncit pământul până la 63 de ani. În 6 iulie 1976 a suferit un atac cerebral şi a murit pe o bucată de grădină de pe deal, de unde l-au adus vecinii în carul cu boi.

 

 

Anunțuri

Discuție

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: